Fata de situatia creata in urma atacului energetic a carui victima a fost unul dintre
politicienii marcanti ai tarii, Active Watch-Agentia de Monitorizare a Presei constata
cu ingrijorare ca reactia mass media este departe de a raspunde nevoilor si
ingrijorarilor cetatenilor romani, generate de aceasta situatie.
Prezenta pe posturile de televiziune, la radio si in presa scrisa, a unor opinii
contradictorii creeaza confuzie si lasa cetatenii cu sentimentul ca Romania este
abandonata in fata unor atacuri energetice venite din partea unor forte ostile.

Ingrijorarea este cu atat mai mare cu cat insusi rezultatul alegerilor a fost decis nu
de vointa alegatorilor, ci de atacul energetic…

Suntem vrajiti de-a dreptul de jurnalistii, analistii politici, militari si economici
care rezolva eteric, pe ecranele de cristal, cu acelasi har si inspiratie astrala
problemele politice, economice, militare, sociale, dar si pe cele ezoterice ale
natiunii. O asemenea concentrare de energii si competente ne da speranta ca sfarsitul
crizei este miraculos de aproape.

Credem ca a venit momentul ca in mass media sa se poata face auzite acele voci care au
competenta si autoritate si care ar avea posibilitatea sa restabileasca linistea si
sentimentul de securitate nationala in sufletele concetatenilor nostri.

In consecinta, AW-AMP solicita institutiilor responsabile sa initieze in regim de
urgenta procedurile necesare pentru a rezolva grava criza de competenta in domeniul
vrajilor de orice fel.

Cerem, asadar, incetarea regimului inchizitorial impus de CNA (Marele Inchizitor al
Tarii) si reintroducerea in legalitate a accesului vrajitoarelor in mass media.
Aceasta masura poate contribui si la sfarsitul crizei care devasteaza media autohtona.

Ezoteria salveaza Romania!

a inceput de mult … are succes … ofera o foarte mare expunere

distrati-va:

Schweppes

Volkswagen

Samsung

MSI Computers

Hotnews

Cele mai multe ziare centrale au inregistrat o scadere a vanzarilor in cel de-al treilea trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, potrivit ultimelor date BRAT. Singurele ziare centrale care au inregistrat, dupa totalul vanzarilor medii pe aparitie, o crestere fata de trimestrul al doilea sunt Adevarul, Cancan si Pro Sport.

Daca, pe parcursul verii, scaderea vanzarilor este normala, anul acesta trimestrul al treilea a fost marcat, pe piata presei scrise, si de decizia mai multor publisheri de a sista total sau partial distributia prin fosta Rodipet. Iar in cazul Cotidianul se remarca o scadere dramatica a vanzarilor incepand cu luna august, cand la conducerea ziarului a venit Cornel Nistorescu, vanzarile cu bucata scazand cu mai mult de jumatate in septembrie fata de iulie.

Publicatie – Vanzari T3 2009 – Vanzari T2 2009 – Vanzari S1 2009

• Click: 201.527 – 222.300 – 212.737
• Libertatea: 186.737 – 192.372- 195.445
• Adevarul: 114.158 – 109.230 – 95.657
• Cancan: 83.467 – 81.465 – 90.843
• Gazeta Sporturilor: 60.441 – 66.445 – 67.073
• Jurnalul National: 56.059 – 73.828- 64.483
• Pro Sport: 47.269 – 43.800- 40.771
• Romania libera: 45.144 – 47.113 – 48.754
• Evenimentul zilei: 32.250 – 34.732 – 36.333
• Ziarul Financiar: 15.676 -16.489 – 15.781
• Gandul: 13.748 – 15.257 – 16.082
• Ziua: 11.033 -12.011 – 11.991
• Business Standard – 9.718 – 11.036 – 10.975
• Curierul national: 8.382- 10.903 – 10.789
• Cotidianul: 6.300 -11.152 – 11.500 (scadere dramatica in august-septembrie, dupa venirea lui Cornel Nistorescu la conducerea ziarului)

… si este normal deoarece a fost printre putinii ambasadori ai Statelor Unite care a coborat in strada si a relationat cu oamenii de rand. S-a implicat in procesul democratic romanesc, incarcand (si reusind) sa inteleaga ce se intampla in Romania de zi cu zi.

“Romanii vorbesc engleza, sunt pro-americani, sunt oameni draguti. Acolo exista o cultura interesanta si o istorie fascinanta” este un pasaz din cartea sa “Dracula is Dead”. Cartea va fi lansat saptamana viitoare.

“Am avut oportunitatea sa traim in Romania de trei ani. Exista o Romanie pe care americanii nu o cunosc deloc si am scris aceasta carte pentru a le povesti despre ea” ma i spune fostul ambasador american.

Una din marile realizari jurnalistice pe care am avut-o cu colegii mei din Braila de la Radio Impact a fost un interviu cu domnia sa in 2001, in turneul pe care l-a facut inainte de terminarea misiunii.

Povestea este simpla: am aflat de venirea domniei sale la Braila si am telefonat la Ambasada pentru a solicita un interviu. Nu am asteptat prea mult si am primit raspunsul.

In cateva ore am facut rost de doua steaguri imense, unul am Statelor unite si unul al Romaniei pe care le-am arborat la intrarea in Hotelul Traian, locul unde aveam studiourile postului de radio. Am tinut oficialii la pe holuri pentru ca nu aveam loc pentru toti. Ceea ce este amuzant au fost presiunile oficialilor braileni de a fi invitati impreuna cu ambasadorul in emisiune. A trebuit sa-i multumesc cu o cafea … tot pe hol.

Ce mirat era primarul (comunist) de atunci Anton Lungu de faptul ca un ambasador a venit sa dea un interviu tocmai la noi. Pe vremea aceea eram cel mai acid post de radio si aveam in spate o colaborare de 5 ani cu Radio Europa Libera.

Problema este ca mi-am stricat relatiile cu ceilalti colegi de presa deoarece nu i-am lasat (din lipsa de timp) sa puna si ei intrebari. (de atunci nu mai vorbesc cu Cristian Lipan, care realiza o emisiune la noi la radio in calitate de redactor sef la Braileanul).

Iata si dovada:

jos: Florin Chitoiu – director de programe si Mihaela Dan – redactor sef

sus: numai redactori: Marius Subcinschi,  Dana Dehelean, Mihai Dumbrava, Ana Maria Homoraceanu si Ana Maria Gheorghe … si bineinteles Excelenta Sa Ambasadorul James C. Rosapepe si sotia.

… iata unul din motivele pentru care si eu iubesc America.

Centrul pentru Jurnalism Independent organizeaza un curs cu tema: Jurnalism si PR in campania electorala, sambata, 31 octombrie a.c.. Cursul se adreseaza jurnalistilor si comunicatorilor care doresc sa aprofundeze tehnicile de comunicare publica in contextul campaniei electorale. In cadrul intalnirii se vor aborda teme precum: tehnicile de PR politic sau tratarea jurnalistica a subiectelor politice, fara a uita de conduita deontologica.
Trainingul este condus de Cosmin Pacuraru, consultant media.
Cursul va avea loc la sediul CJI (Bvd. Regina Elisabeta nr 32, etaj 1, sector 5 Bucuresti), intre orele 09.00 – 18.00 (cu pauza de pranz). La sfarsitul cursului se acorda diplome de participare. Taxa de participare este de 200 RON.

Cei interesati sunt rugati sa trimita un CV si o scrisoare de intentie, precum si  un text de maximum 100 de cuvinte in care sa explice asteptarile lor legate de curs la email: carmen@cji.ro sau fax: 311 13 78, pina la data de 29 octombrie, ora 20.00.
Persoana de contact: Carmen Macavei, asistent executiv.  Bio

Cosmin Pacuraru are o experienta de presa incepand cu 1990. A fost pe ambele baricade:  director de campanie electorala in 1996 (fiind cotat cel mai bun director de campanie al CDR-ului pentru provincie) si manager de redactie, pana in 2008. Preocupat de relationarea presa – politic, detine un masterat in Stiinte Politice (SNSPA) cu lucrarea “Analiza tranzactionala aplicata grupurilor de presiune”.

Freelancingul este cea mai buna optiune. Scrie la diferite publicatii premium, in special pe domeniul media (Saptamana Financiara, 22). A construit canale media, redactii si grile de program. A lucrat in calitate de consilier de imagine al Secretarului General al Camerei Deputatilor pana la deteriorarea relationarii in politica romaneasca (2006 – 2007).

Din 2006 face si consultanta media si consultanta politica, inclusiv in Republica Moldova .

In prezent este consultant al unei fundatii pentru organizarea de evenimente si coordoneaza 3 site-uri extrem de targhetate pe consultanta politica, publicitate si siguranta energetica.

descriere curs:

Jurnalism si PR in campania electorala

Suntem de mult in campanie electorala. Oficial, aceasta a inceput de cateva zile. Acest workshop doreste sa gaseasca o cale de comunicare intre cele doua tabere: jurnalisti si comunicatori din politica.  Tratam cateva notiuni de stiinte politice, tehnici de PR politic si tehnici de abordare a subiectelor politice in genurile jurnalistice, fara a uita de conduita deontologica.

Accentul va fi pus pe “intelegerea si comunicarea celor doua parti” in contextul relationarii in ecuatia politic – economic – ONG – presa. Ce vrea PR-istul si ce vrea Jurnalistul? Cum este afectata audienta? Raspunsurile sunt date prin cateva notiuni de inteligenta emotionala si analiza a tranzactiilor.

Intalnirea se va desfasura pe parcursul unei zile, timp de 9 ore, dupa cum  urmeaza:

9.00 – 11.00 Partea 1:

Care sunt canalele media si ce rol au. Legislatia care afecteaza mass-media, ce se poate face si ce nu. Tipicul programelor (stiri, talk-show, reclama electorala, advertorial) , relatia sponsor – canal media. Ce vrea jurnalistul, ce vrea PR-ul si cum se impaca acestia. Care este relatia politic – economic – ong – presa.

Pauza 11.00 – 11.30

11.30 – 13.30 Partea 2:

Organizarea redactiei si management de spatiu si timp contra management financiar si management de audienta, organizarea campaniei electorale.

Cerintele jurnalistilor vs cerintele comunicatorilor politici. Alinierea obiectivelor jurnalistice cu cele ale comunicatorilor. Distributia informatiei in functie de tipologia canalului media. Canale media si genuri jurnalistice.

Pauza 13.00 – 14.00

14.00 – 16.00 – Partea 3:

Crearea evenimentului politic pentru aparitie in media. Plasarea informatiei si “procesul” de fabricatie a stirii. Desfasuratoare si paginatie pe tipicul canalului media, target, interesele patronatului.

Text de stire vs text de PR.

Pauza 16.00 – 16.30

16.30 – 18.00 – Partea 4:

Organizare de briefing, intalniri informale, conferinte de presa.

Tipologia surselor si aparitia lor in presa.

Breaking-news: cine, ce, cand, unde, de ce. Evaluarea trainingului.

Candidatii sunt rugati sa scrie un text de maximum 100 de cuvinte in care sa explice asteptarile lor legate de curs.

document adoptat în reuniunea COM din 23-24 octombrie 2009

Cod Deontologic Unic

1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA

1.1 Jurnalistul este persoana care se ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale, naţionale, internaţionale de interes public, cu scopul diseminării publice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această activitate.

1.2. Jurnalistul îşi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de normele profesionale şi prezentul Cod Deontologic.

1.3. În accepţiunea acestui cod, mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de informare în masă  indiferent de platforma tehnologică, înfiinţate şi administrate în acest  scop.

2. INTEGRITATE

2.1. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.

2.2 Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass media.

2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.

2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă.

2.5. Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar sau atragerea de sponsorizări este interzisă.

3. CONFLICTE DE INTERESE

3.1. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Instituţiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a activităţilor jurnalistice de cele economice.

3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic.

3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.

3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă ca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii profesionale.

4. CADOURI, SPONSORIZĂRI ŞI ALTE BENEFICII

4.1. Folosirea statutului de jurnalist şi a informaţiilor obţinute în exercitarea meseriei pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încălcare a normelor deontologice.

4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale promoţionale sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanţare a deplasării.

4.3. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.

5. CORECTITUDINE

5.1. Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte fără drept fotografii sau înregistrări audio-video sau defăimează săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.

5.2. Jurnalistul va atribui citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.

5.3. În spiritul corectei informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice care nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului acestora.

5.4. Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar. Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct şi vor fi prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.

6. VERIFICAREA INFORMAŢIILOR

6.1. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.

7. RECTIFICAREA ERORILOR

7.1. Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativă apărută în materialele publicate.

7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic vizat, în cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile calendaristice de la apariţia produsului jurnalistic.

8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII

8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.

8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.

8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.

9. VIAŢA PRIVATĂ

9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).

9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.

10. PROTECŢIA VICTIMELOR

10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi,  refugiaţi, etc.).

11. PROTECŢIA MINORILOR

11.1. Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii minorilor.

11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau tutorilor, în interesul superior al minorului.

12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE

12.1. Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini violente şi alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.

13. DISCRIMINAREA

13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.

14. PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE

14.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel încât nici un individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi pronunţat, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă.

14.2. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.

15. PROTECŢIA SURSELOR

15.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care acestea solicită acest lucru, dar şi în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.

15.2. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie al jurnalistului.

16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR

16.1. Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.

16.2. Utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie trebuie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA DIN ROMANIA

AUTOREGLEMENTAREA IN MASS MEDIA DIN ROMANIA

- DOCUMENT DE POZITIE –

ORGANIZAREA GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Octombrie 2009

Prezentul document a fost elaborat in cadrul reuniunii Conventiei Organizatiilor de Media, desfasurata la Bucuresti, in zilele de 23 – 24 octombrie.

La reuniune au participat reprezentantii organizatiilor membre COM, Asociatiei Jurnalistilor din Romania si ai Federatiei Romane a Jurnalistilor MediaSind.

Participantii au convenit asupra urmatoarelor principii de organizare a GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE (mecanismul de implementare a setului unic de documente de autoreglementare):

Misiunea

GRUPUL PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE isi propune să contribuie la imbunatatirea calitatii actului jurnalistic prin semnalarea publica si sanctionarea morala a derapajelor de natura deontologica de care se fac responsabili jurnalistii si companiile de presa si prin promovarea de programe de educatie in domeniul eticii jurnalistice si al consumului de presa.

Componenta GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Grupul va fi compus din toate organizatiile care adopta Codul de bune practici. Fiecare organizatie va fi reprezentata de o persoana in cadrul Grupului.

Criterii de aderare la codul unic si la GRUPUL PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Grupul este format, in primele 6 luni de functionare, dintr-un comitet de initiativa. Acestia vor deveni membri fondatori ai Grupului la infiintarea legala a acestuia. Pot adera companii de presa si organizatii neguvernamentale de media (asociatii, fundatii) si sindicate.

Aderarea la comitetul de initiativa se face pe baza urmatoarelor documente:

-          cerere tip de adeziune semnata si stampilata;

-          2 recomandari de la oricare dintre organizatiile membre in Conventia Organizatiilor de Media, AJR, CRP sau MediaSind (in momentul infiintarii legale, recomandarile vor fi date de organizatiile membre in Grup);

-          o copie dupa actele constitutive ale asociatiei sau companiei.

Organizarea GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Dupa infiintare, Grupul va lua decizii printr-o comisie compusa din reprezentanti ai profesiei, ai societatii civile si ai publicului.

Obiectivul principal al activitatii comisiei va fi respectarea Codului Deontologic Unic, recunoascuta printr-un Certificat de Bune Practici Jurnalistice.

Atributiile principale ale comisiei sunt: analizeaza incalcarile codului si comunica public concluziile acestor analize.

Grupul va elabora o carta a consumului de presa.

Certificatul de Bune Practici Jurnalistice (CBPJ)

Ce este

O dovadă a faptului că mass-media (publicaţia scrisă, postul TV sau radio sau web-site-ul) care îl deţine impune (prin reglementări interne, prin atitudinea managementului şi prin practica de zi cu zi) respectarea CDU (Codul Deontologic Unic) de către angajaţi şi colaboratori şi, pe cale de consecinţă, este o sursă de informare publică respectabilă şi credibilă.

Cui se acordă

Produselor jurnalistice care aparţin unor membri ai Grupului.

De asemenea ar putea fi acordat doar unui produs anume (supliment, secţiune, emisiune etc.) publicat într-o astfel de media care nu solicită certificarea integrală.

În ce condiţii se acordă

1. Publisherul este membru al Grupului.

2. Publisherul solicită acest certificat pentru respectivul produs sau mass-media.

3. În cazul în care solicitarea este pentru certificarea integrală a unei mass-media publisherul se obligă să facă distincţia clară între produsele jurnalistice şi alte produse (divertisment, ficţiune, artă etc.) publicate şi care nu respectă CDU.

Cum se foloseşte de către deţinător

Principala utilizare a CBPJ va fi pentru creşterea brandului prin asociere (asemănător cu BRAT dar cu impact incomparabil mai mare la public). Astfel:

-          produsul certificat CBPJ, va putea fi marcat corespunzător;

-          se va putea uza de CBPJ în toate acţiunile şi toate formele de promovare, construcţie de brand etc., atât ale produsului cât şi ale publiserului;

-          va putea fi folosit de publisher ori de câte ori consideră că este nevoie să-şi demonstreze buna-credinţă, inclusiv în justiţie.

Avantaje

1. De fiecare dată când va fi promovat CBPJ, el va promova şi ideile care stau la baza întregii nostre acţiuni. Prin promovarea CDU şi a spiritului său, CBPJ devine un mijloc ideal de educare a publicului pentru a discerne, aprecia şi căuta produsele media de calitate în defavoarea celor de tip tabloid.

2. Va permite elaborarea unei politici de sancţionare concretă – complemetară blamării publice – din partea Comisiei împotriva celor care încalcă CDU:

- Va putea fi elaborat un sistem de puncte de penalizare (asemănător sancţiunilor de circulaţie), care să poată duce, dacă este cazul, inclusiv la retragerea CBPJ. De ex.: 3 puncte pentru orice abatere de la CDU cu posibilitatea de reducere până la 1 punct în caz de circumstanţe atenuante (condiţii speciale în care s-a produs abaterea, acţiunea ulterioară cu bună-credinţă pentru corectare etc.) dar şi de majorare nelimitată în caz de circumstanţe agravante (recidivă, încercarea de a obţine nemeritat avantaje competitive sau câştiguri materiale directe, încercarea de intimidare a părţii vătămate etc.). Punctele se cumulează şi, la 40 de puncte/an se retrage CBPJ. Punctele se prescriu după un an.

- Un produs căruia i-a fost retras CBPJ va putea fi re-certificat numai după ce publisherul aduce dovezi convingătoare că a depus eforturi concrete pentru remiederea problemelor care au dus la retragerea CBPJ. Un produs căruia i-a fost retras CBPJ pentru a treia oară nu va mai putea fi certificat niciodată.

- Comisia ar putea face publică în permanenţă (on-line) situaţia „punctajului” fiecărui produs certificat, alcătuind clasamente şi/sau ataşând punctajului un calificativ. De ex.: 0-6 pcte/an = EXCELENT, 7-12 pcte/an = FB, 13-20 pcte/an = B, 21-30 pcte/an = S, peste 30 pcte/an = NS.

conform Adevarul, cu date GfK:

Regia de publicitate online ARBOinteractive a incheiat un acord prin care va vinde spatiul publicitar pe siteurile iMedia, companie care face parte din grupul NCH. Marius Pahomi a anuntat pe blogul sau acest acord, iar reprezentantii Arbo contactati de HotNews.ro au confirmat informatia si au declarat ca vor oferi detalii intr-un comunicat, in cursul zilei de vineri. Siteurile iMedia au fost reprezentate, pana in primavara de regia grupului NCH, Boom – care intre timp a intrat in insolventa – iar apoi a fost reprezentata de Digital Ads, noua agentie online a NCH.

Marius Pahomi comenteaza pe blogul sau ca “Acesta miscare intareste considerabil pozitia ARBOinteractive in piata si este o lovitura foarte puternica pentru regia de vanzari Digital Ads, controlata de NCH. (…) Datorita diminuarii dramatice a cotei de piata a Digital Ads (fost Boom), sunt de asteptat in perioada imediat urmatoare noi miscari pe piata”.

Digital Ads a fost anuntata oficial in mai a.c. si vinde publicitate pe siteurile controlate de Netbridge/NCH.

Printre cele noua siteuri iMedia care trec la ARBOinteractive se numara eva.ro, cinemagia.ro si automarket.ro.

Grupul NCH mai cuprinde Netbridge Investments/Boom (intrata in insolventa in urma unei actiuni in instanta a Realmedia Network, o alta companie afiliata NCH), Active Soft, Vodanet, Netbridge Development si Acasa Media.

Jurnalistii si practicantii de relatii publice cred ca proprietarii institutiilor media si afilierile politice au cea mai mare influenta asupra media, potrivit unui studiu calitativ pe tema transparentei in media si a practicilor media din Romania. Studiul, realizat la nivel national, a fost prezentat miercuri in cadrul evenimentului PR Week, la inceputul unei dezbateri pe tema eticii in activitatile de PR.

Raportul “Media Transparency and Media Practices in Romania” a fost realizat de Institute for Public Relations/Forum for International Communications si s-a bazat pe perceptiile culese, prin intermediul unor chestionare, de la cateva zeci de practicanti din media si relatii publice.

Studiul prezentat de Katerina Tsetsura (SUA), Institute for Public Relations (IPR) & University of Oklahoma, arata intre altele ca:

• Intrebati in legatura cu principalele surse influenta asupra media, practicantii din presa si PR apreciaza ca acestea constau in proprietarii institutiilor media si afilierea lor politica
• Intrebati in legatura cu publicitatea mascata, respondentii apreciaza ca exista astfel de cazuri in diverse forme, atat in media nationala, cat si in media regionala si locala, iar o buna parte din institutiile media incheie contracte de prestari servicii pentru acoperire mediatica. Potrivit Katerinei Tsetsura, studiile realizate in alte tari indica rezultate similare
• Intrebati daca departamentul de vanzari de publicitate al unei institutii media influenteaza deciziile editorilor, respondentii apreciaza, in general, ca acest lucru se intampla uneori, mai des la nivel regional
• Intrebati daca sursele de informare pun presiune financiara asupra media (de exemplu prin retinerea unor contracte de publicitate sau subventii) pentru a influenta media, jurnalistii cred in mai mare masura decat practicantii de PR ca acest lucru se intampla – mai des in cazul media locale si regionale
• Intrebati daca este considerata o practica normala acceptarea de plati indirecte sau directe, din partea surselor de informare, respondentii au spus ca acest lucru se intampla, insa putini cred ca aceasta practica este profesionala si cu atat mai putin etica
• Jurnalistii si practicantii de PR sunt in dezacord in privinta profesionismului in PR-ul romanesc – jurnalistii nu cred, in general, ca PR-ul este profesionist, pe cand respondentii din PR cred ca este in general profesionist. Pe de alta parte, ambele tabere cred in aceeasi masura ca jurnalismul in Romania este profesionalizat

Cat de etice sunt practicile jurnalistice si de PR romanesti, in prezent, a constituit subiectul unei dezbateri in cadrul congresului PR Week.

Ioana Avadani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent:

• Noi am spus de multe ori ca lucruri precum plata pentru articole se intampla.
• Multi ziaristi percep profesionalizarea zonei de PR ca pe un lucru rau. Din punctul lor de vedere un PR bun este o piedica in obtinerea informatiei. Problema se pune foarte acut la institutiile publice, unde ziaristii spun ca un PR bun la primarie este moartea investigatiei
• In 2004-2005 am avut probleme cu publicitatea alocata de institutiile publice. Anul acesta nu am mai avut neaparat relatii de publicitate: am avut coproductii, promovari, sponsorizari, proiecte comune – lucruri nereglementate de lege. Ramane de vazut cat sunt de transparente si de etice
• Ma tem ca in media romaneasca comportamentul etic nu este atat de sus pe scara sociala
• Industria mass-media este singura industrie care beneficiaza de protectie constitutionala. In baza acestei protectii, ea trebuie sa dea ceva inapoi, pentru ca serveste interesul public

Robert Turcescu:

• Cunoastem multi dintre oamenii care luandu-si titulatura de PR-isti stau pe langa o autoritate locala. Oamenii acestia sunt folositi exclusiv pentru imaginea respectivului individ – sa-i gestioneze aparitiile in spatiul public (judeca mai degraba cantitativ decat calitativ) sau sa actioneze ca intermediar in presiunile exercitate asupra jurnalistului. Relatiile dintre PR-isti si jurnalisti se duc in general in acesti termeni. Si intre jurnalisti exista spagari sau diversi altii, reveniti in presa dupa ce s-au perindat prin institutii publice. Acum in mai toate trusturile de presa au scazut salariile, iar jurnalistul isi pune problema ca asta e, trebuie sa iasa banul de undeva.
• Sunt foarte sceptic. Solidaritatea de breasla in zona jurnalistilor, inclusiv pe tema autoreglementarii, lipseste cu desavarsire
• Cred ca in perioada urmatoare va fi ceva obisnuit sa bata jurnalisti la usa si sa intrebe “mie ce-mi iese?”
• Spaga “la sacosa” data jurnalistului nu se mai intampla. Lucrurile s-au rafinat. Acum sunt spagi pe contract

Katerina Tsetsura, Institute for Public Relations (IPR) & University of Oklahoma:

• Ceea ce a spus Robert Turcescu se intampla in toata lumea. In Rusia spun ca acesta este felul nostru, altii se intreaba ce se poate face pentru a rezolva problemele existente

Mihai Coman, Decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC):

• Daca un jurnalist spune ca din cauza celui de la PR nu poate sa faca o investigatie, e clar ca e un jurnalist prost
• Un om de PR care practica inchiderea totala e unul prost, e un activist de partid.
• Sunt multi oameni care se folosesc de pozitia lor de jurnalist sau PR pentru a-si atinge interese personale
• In ultimii cinci ani s-au inmultit fabricile de diplome – sunt 30 de sectii in tara care fac relatii publice si vreo 27 care fac jurnalism. Ce se va intampla in anii urmatori: se vor spala diplome pe la diverse facultati.

Manuela Preoteasa, managing partner Hotnews.ro:

• In online, ce alt ombudsman ai mai bun decat cititorul?
• Exista publicitate platita, marcata, care devine tot mai creativa si care poate avea succes in randul publicului online chiar daca e marcata ca publicitate.
• Daca vine jurnalistul la omul de PR si cere in mod aberant bani, exista multi alti jurnalisti si multe alte institutii si organizatii media la care sa apelati
• Ca presa avem o misiune publica, daca nu o indeplinim publicul ne va amenda

Luca Niculescu, Redactor-Şef RFI Romania:

• La RFI toate problemele discutate aici sunt prevazute in reglementarile proprii. De exemplu nu avem voie sa acceptam invitatii la o masa care costa mai mult de 20 de euro si nu avem sa apelam la practici care au direct sau indirect cu publicitatea

Liana Ganea, Coordonator de programe la Agenţia Naţională de Monitorizare a Presei

• In ultimii ani au existat mai multe cazuri in care PR-ul unor companii a oferit cadouri consistente unor jurnalisti, iar unii dintre acestia au sesizat problema pe blogurile lor si/sau au returnat cadourile
• Anul acesta am avut o decizie istorica a CNA, care a constatat ca Eximbank si-a facut reclama mascata la televiziunile de stiri. Tot recent, Cotidianul a publicat doua materiale, in septembrie, in care arata ca in mai multe ziare locale a aparut acelasi articol despre ministrul Udrea. Acelasi lucru s-a intamplat si cu Mircea Geoana. A existat si situatia cu explozia laptopului lui Mircea Badea, neasumata ca publicitate

sursa: WEBPR