Bucuresti, 17 mai 2010

Apel la profesionalism

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei face apel la profesionalismul si buna-credinta a tuturor institutiilor de presa din Romania.

Pe fundalul numeroaselor evenimente politico-economice si sociale care afecteaza in aceasta perioada agenda publica, ActiveWach – Agentia de Monitorizare a Presei isi exprima increderea in capacitatea profesionala si discernamantul tuturor actorilor care comunica public, in spiritul protejarii si promovarii interesului public.

Lansam un apel la moderatie si precautie in prezentarea evenimentelor si opiniilor care se formuleaza in aceasta perioada. Incurajam dezbaterile si analizele fundamentate, in spiritul informarii corecte a publicului. Sustinem orice demers jurnalistic temeinic, care nu este viciat de interpretari si speculatii excesive. Consideram ca presa, in ansamblul ei, este un actor vital in realitatea sociala si numai printr-un comportament echilibrat si profesionist poate servi, cu adevarat, publicului larg.

APEL catre jurnalisti, organizatii profesionale, sindicate media, patronate

1. Zvonuri si Speculatii. Nu prezentati sau comentati zvonuri ca informatii si stiri. Introducerea de zvonuri in circuitul informational inseamna validarea lor (in special atunci cand sunt prezentate de canalele de stiri).
2. Impostura. Promovati competenta – promovati persoane relevante pe domeniile in discutie, persoane pe care le recomanda CV-ul profesional, competenta dovedita anterior, specializarea.
3. Comentatori de serviciu. Nu exista nici ziaristi, nici politicieni multilateral-dezvoltati, cu competente si capabili sa aduca informatii pertinente pentru orice domeniu in discutie.
4. Scenaristi versus Jurnalisti. Mentionati vizibil jurnalistii si demarcati-i de entertaineri, infotaineri, comentatori, analisti, editorialisti, ghicitori sau scenaristi. Nu amestecati categoriile. Pentru invitatii permanenti sau cvasi-permanenti, postati online CV-urile lor si mentionati daca pentru prestatia de analiza televizata sunt remunerati si de catre cine.
5. Angajati. Precizati relatia invitatului cu persoana sau subiectul dezbatut (avocat, ziarist angajat, partener de afaceri etc.).
6. Judecatori. Sprijiniti separatia puterilor in stat, nu va erijati in judecatori, nu faceti presiune asupra instantelor sa ia o anumita decizie.
7. Investigatie. Criticati administratia bazandu-va pe fapte, documente, situatii concrete, prin materiale de investigatie jurnalistica bine documentate.
8. Abuzuri. Reclamati abuzurile de orice fel impotriva ziaristilor, de la abuzuri fizice la cenzura in interiorul redactiei.
9. Campanii. Refuzati campaniile de presa impuse de interesele financiare, politice sau de alta natura ale patronului.
10. Autoreglementare. Intariti organizatiile profesionale, ca actori distincti in piata media (asociatii jurnalistice, sindicate, patronat etc.). Daca breasla nu se autoreglementeaza, atunci politicienii vor incerca sa intervina din exterior.
11. Agenda-setting. Promovati mai multa diversitate in subiectele prezentate. Nu lasati politicienii sa va impuna zilnic agenda si subiectele pe care sa le discutati si rediscutati la nesfarsit.
12. Echilibru versus panica. Evitati folosirea imaginilor cu potential de a induce panica in randul populatiei. Prezentati un discurs echilibrat! Mai ales, in cazul relatarilor despre producerea catastrofelor naturale. Fara atitudini grave, intrebari alarmante si irelevante, fara imagini ce promoveaza panica atunci cand ilustrati un subiect.
13. Informatii fara atribuirea sursei. Precizati sursa informatiilor citate de pe Internet.

Precizam ca acest apel a fost  lansat de ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie in luna mai 2009.

Din pacate, nu si-a pierdut actualitatea.

ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei este o organizatie de drepturile omului care militeaza pentru comunicare libera in interes public. Sustinem consolidarea accesului la informatii, a libertatii presei si a libertatii de exprimare, programele de imbunatatire a dialogului social si ne implicam in actiuni de advocacy pentru imbunatatirea politicilor publice ce vizeaza drepturile omului, mass-media si buna guvernare.

Fabrica de hârtie de la Letea va mai funcţiona zece zile, după care va fi închisă, a declarat în exclusivitate pentru paginademedia.ro proprietarul fabricii, Dumitru Sechelariu. Fabrica, spune Sechelariu, va intra în conservare.

De ce a luat această decizie?

Dumitru Sechelariu, în exclusivitate pentru Paginademedia.ro: (continue reading…)

Programul se adresează jurnaliștilor de investigație din România cu scopul de a susţine şi dezvolta jurnalismul de investigaţie, prin motivarea si profesionalizarea jurnaliştilor cu un minim de experienţă în  acest domeniu.

Programul “Supporting investigative journalism” are ca principale obiective:

l                  îmbunătățirea calității și sprijinirea publicării investigațiilor jurnalistice;

l                  perfecţionarea tehnicilor de investigaţie prin traininguri susținute de jurnalişti de investigaţie străini şi români cu experienţă

l                  stabilirea de contacte între jurnaliștii români și cei străini

l                  derularea unor stagii de pregătire în redacţiile unor publicaţii prestigioase din Marea Britanie

La acest program se pot înscrie jurnalişti de investigație din presa scrisă, radio şi TV, care îndeplinesc următoarele condiţii:
• vârsta: maxim 35 ani

• experienţa profesională: minim 2 ani

• cunoaşterea limbii engleze este obligatorie.

Dosarul de înscriere va conţine:

• curriculum Vitae

• formular de înscriere (disponibil pe site-ul freedomhouse.ro)

• fotografie tip paşaport

• portofoliu [două investigații de presă relevante pe una dintre temele: criminalitate transfrontalieră (trafic de carne vie, trafic de droguri, contrabandă cu țigări), exploatarea minorilor, organizaţii de crimă organizată, corupţie]

• două scrisori de recomandare
Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 19 februarie 2010 (inclusiv). Toate înscrierile vor avea în titlu menţiunea « pentru Programul “Supporting investigative journalism”».

Toate costurile sunt acoperite de organizatori.
Preselecţia candidaţilor se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecţia pe baza unui interviu.

Pentru depunerea dosarelor şi obţinerea de informaţii suplimentare, vă puteţi adresa Fundaţiei Freedom House.

Adresa: B-dul Ferdinand 125 et.1 ap.2, sector 2, Bucureşti

Telefon: 021.253 28 38; 0731 909 910 Fax: 021.253 00 63,

E-mail: freedomhouse@freedomhouse.ro

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepartinică, ce promovează libertatea, democraţia şi drepturile omului, cu un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului şi al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Freedom House România are o experienţă de peste 11 ani în gestionarea proiectelor, avand ca principale domenii profesionalizarea presei şi specializarea jurnaliştilor, consolidarea statului de drept şi îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie.
Persoană de contact: Ramona Diaconu, Coordonator de program

e-mail: ramona@freedomhouse.ro

care se gaseste aici

document adoptat în reuniunea COM din 23-24 octombrie 2009

Cod Deontologic Unic

1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA

1.1 Jurnalistul este persoana care se ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale, naţionale, internaţionale de interes public, cu scopul diseminării publice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această activitate.

1.2. Jurnalistul îşi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de normele profesionale şi prezentul Cod Deontologic.

1.3. În accepţiunea acestui cod, mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de informare în masă  indiferent de platforma tehnologică, înfiinţate şi administrate în acest  scop.

2. INTEGRITATE

2.1. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.

2.2 Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass media.

2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.

2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă.

2.5. Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar sau atragerea de sponsorizări este interzisă.

3. CONFLICTE DE INTERESE

3.1. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Instituţiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a activităţilor jurnalistice de cele economice.

3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic.

3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.

3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă ca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii profesionale.

4. CADOURI, SPONSORIZĂRI ŞI ALTE BENEFICII

4.1. Folosirea statutului de jurnalist şi a informaţiilor obţinute în exercitarea meseriei pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încălcare a normelor deontologice.

4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale promoţionale sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanţare a deplasării.

4.3. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.

5. CORECTITUDINE

5.1. Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte fără drept fotografii sau înregistrări audio-video sau defăimează săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.

5.2. Jurnalistul va atribui citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.

5.3. În spiritul corectei informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice care nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului acestora.

5.4. Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar. Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct şi vor fi prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.

6. VERIFICAREA INFORMAŢIILOR

6.1. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.

7. RECTIFICAREA ERORILOR

7.1. Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativă apărută în materialele publicate.

7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic vizat, în cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile calendaristice de la apariţia produsului jurnalistic.

8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII

8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.

8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.

8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.

9. VIAŢA PRIVATĂ

9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).

9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.

10. PROTECŢIA VICTIMELOR

10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi,  refugiaţi, etc.).

11. PROTECŢIA MINORILOR

11.1. Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii minorilor.

11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau tutorilor, în interesul superior al minorului.

12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE

12.1. Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini violente şi alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.

13. DISCRIMINAREA

13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.

14. PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE

14.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel încât nici un individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi pronunţat, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă.

14.2. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.

15. PROTECŢIA SURSELOR

15.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care acestea solicită acest lucru, dar şi în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.

15.2. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie al jurnalistului.

16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR

16.1. Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.

16.2. Utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie trebuie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA DIN ROMANIA

AUTOREGLEMENTAREA IN MASS MEDIA DIN ROMANIA

- DOCUMENT DE POZITIE –

ORGANIZAREA GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Octombrie 2009

Prezentul document a fost elaborat in cadrul reuniunii Conventiei Organizatiilor de Media, desfasurata la Bucuresti, in zilele de 23 – 24 octombrie.

La reuniune au participat reprezentantii organizatiilor membre COM, Asociatiei Jurnalistilor din Romania si ai Federatiei Romane a Jurnalistilor MediaSind.

Participantii au convenit asupra urmatoarelor principii de organizare a GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE (mecanismul de implementare a setului unic de documente de autoreglementare):

Misiunea

GRUPUL PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE isi propune să contribuie la imbunatatirea calitatii actului jurnalistic prin semnalarea publica si sanctionarea morala a derapajelor de natura deontologica de care se fac responsabili jurnalistii si companiile de presa si prin promovarea de programe de educatie in domeniul eticii jurnalistice si al consumului de presa.

Componenta GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Grupul va fi compus din toate organizatiile care adopta Codul de bune practici. Fiecare organizatie va fi reprezentata de o persoana in cadrul Grupului.

Criterii de aderare la codul unic si la GRUPUL PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Grupul este format, in primele 6 luni de functionare, dintr-un comitet de initiativa. Acestia vor deveni membri fondatori ai Grupului la infiintarea legala a acestuia. Pot adera companii de presa si organizatii neguvernamentale de media (asociatii, fundatii) si sindicate.

Aderarea la comitetul de initiativa se face pe baza urmatoarelor documente:

-          cerere tip de adeziune semnata si stampilata;

-          2 recomandari de la oricare dintre organizatiile membre in Conventia Organizatiilor de Media, AJR, CRP sau MediaSind (in momentul infiintarii legale, recomandarile vor fi date de organizatiile membre in Grup);

-          o copie dupa actele constitutive ale asociatiei sau companiei.

Organizarea GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Dupa infiintare, Grupul va lua decizii printr-o comisie compusa din reprezentanti ai profesiei, ai societatii civile si ai publicului.

Obiectivul principal al activitatii comisiei va fi respectarea Codului Deontologic Unic, recunoascuta printr-un Certificat de Bune Practici Jurnalistice.

Atributiile principale ale comisiei sunt: analizeaza incalcarile codului si comunica public concluziile acestor analize.

Grupul va elabora o carta a consumului de presa.

Certificatul de Bune Practici Jurnalistice (CBPJ)

Ce este

O dovadă a faptului că mass-media (publicaţia scrisă, postul TV sau radio sau web-site-ul) care îl deţine impune (prin reglementări interne, prin atitudinea managementului şi prin practica de zi cu zi) respectarea CDU (Codul Deontologic Unic) de către angajaţi şi colaboratori şi, pe cale de consecinţă, este o sursă de informare publică respectabilă şi credibilă.

Cui se acordă

Produselor jurnalistice care aparţin unor membri ai Grupului.

De asemenea ar putea fi acordat doar unui produs anume (supliment, secţiune, emisiune etc.) publicat într-o astfel de media care nu solicită certificarea integrală.

În ce condiţii se acordă

1. Publisherul este membru al Grupului.

2. Publisherul solicită acest certificat pentru respectivul produs sau mass-media.

3. În cazul în care solicitarea este pentru certificarea integrală a unei mass-media publisherul se obligă să facă distincţia clară între produsele jurnalistice şi alte produse (divertisment, ficţiune, artă etc.) publicate şi care nu respectă CDU.

Cum se foloseşte de către deţinător

Principala utilizare a CBPJ va fi pentru creşterea brandului prin asociere (asemănător cu BRAT dar cu impact incomparabil mai mare la public). Astfel:

-          produsul certificat CBPJ, va putea fi marcat corespunzător;

-          se va putea uza de CBPJ în toate acţiunile şi toate formele de promovare, construcţie de brand etc., atât ale produsului cât şi ale publiserului;

-          va putea fi folosit de publisher ori de câte ori consideră că este nevoie să-şi demonstreze buna-credinţă, inclusiv în justiţie.

Avantaje

1. De fiecare dată când va fi promovat CBPJ, el va promova şi ideile care stau la baza întregii nostre acţiuni. Prin promovarea CDU şi a spiritului său, CBPJ devine un mijloc ideal de educare a publicului pentru a discerne, aprecia şi căuta produsele media de calitate în defavoarea celor de tip tabloid.

2. Va permite elaborarea unei politici de sancţionare concretă – complemetară blamării publice – din partea Comisiei împotriva celor care încalcă CDU:

- Va putea fi elaborat un sistem de puncte de penalizare (asemănător sancţiunilor de circulaţie), care să poată duce, dacă este cazul, inclusiv la retragerea CBPJ. De ex.: 3 puncte pentru orice abatere de la CDU cu posibilitatea de reducere până la 1 punct în caz de circumstanţe atenuante (condiţii speciale în care s-a produs abaterea, acţiunea ulterioară cu bună-credinţă pentru corectare etc.) dar şi de majorare nelimitată în caz de circumstanţe agravante (recidivă, încercarea de a obţine nemeritat avantaje competitive sau câştiguri materiale directe, încercarea de intimidare a părţii vătămate etc.). Punctele se cumulează şi, la 40 de puncte/an se retrage CBPJ. Punctele se prescriu după un an.

- Un produs căruia i-a fost retras CBPJ va putea fi re-certificat numai după ce publisherul aduce dovezi convingătoare că a depus eforturi concrete pentru remiederea problemelor care au dus la retragerea CBPJ. Un produs căruia i-a fost retras CBPJ pentru a treia oară nu va mai putea fi certificat niciodată.

- Comisia ar putea face publică în permanenţă (on-line) situaţia „punctajului” fiecărui produs certificat, alcătuind clasamente şi/sau ataşând punctajului un calificativ. De ex.: 0-6 pcte/an = EXCELENT, 7-12 pcte/an = FB, 13-20 pcte/an = B, 21-30 pcte/an = S, peste 30 pcte/an = NS.

conform Adevarul, cu date GfK:

Regia de publicitate online ARBOinteractive a incheiat un acord prin care va vinde spatiul publicitar pe siteurile iMedia, companie care face parte din grupul NCH. Marius Pahomi a anuntat pe blogul sau acest acord, iar reprezentantii Arbo contactati de HotNews.ro au confirmat informatia si au declarat ca vor oferi detalii intr-un comunicat, in cursul zilei de vineri. Siteurile iMedia au fost reprezentate, pana in primavara de regia grupului NCH, Boom – care intre timp a intrat in insolventa – iar apoi a fost reprezentata de Digital Ads, noua agentie online a NCH.

Marius Pahomi comenteaza pe blogul sau ca “Acesta miscare intareste considerabil pozitia ARBOinteractive in piata si este o lovitura foarte puternica pentru regia de vanzari Digital Ads, controlata de NCH. (…) Datorita diminuarii dramatice a cotei de piata a Digital Ads (fost Boom), sunt de asteptat in perioada imediat urmatoare noi miscari pe piata”.

Digital Ads a fost anuntata oficial in mai a.c. si vinde publicitate pe siteurile controlate de Netbridge/NCH.

Printre cele noua siteuri iMedia care trec la ARBOinteractive se numara eva.ro, cinemagia.ro si automarket.ro.

Grupul NCH mai cuprinde Netbridge Investments/Boom (intrata in insolventa in urma unei actiuni in instanta a Realmedia Network, o alta companie afiliata NCH), Active Soft, Vodanet, Netbridge Development si Acasa Media.

Vedetele urcă audienţele matinalelor

Dintre posturile comerciale, Europa FM are cei mai mulţi ascultători din mediul urban. Liderul emisiunilor matinale din această vară este cel al postului public Radio România Actualităţi, care este ascultat zilnic, în medie, de 800.000 de persoane.

Matinalele reprezintă „motoarele de audienţă“ ale posturilor de radio. În această zonă, de prime-time (orele 7.00 – 10.00), se dau cele mai mari bătălii pentru locul unu. În general, moderatorii-vedetă, cu cât sunt mai glumeţi sau mai acizi, cu atât atrag mai mulţi ascultători.

Totuşi, echipa matinalului de la Radio România Actualităţi, deşi funcţionează pe modelul tradiţional de radio – ştiri interne şi internaţionale, actualitate din trafic şi chiar rubrică pentru copii – se plasează în topul preferinţelor ascultătorilor.

Cârcotaşii: 170.000 de ascultători pierduţi

În ceea ce priveşte radiourile comerciale, cel mai ascultat matinal este cel de la Europa FM, care are o medie de 751.400 de ascultători pe zi, la nivel urban. Audienţa matinalului prezentat de Monica Anghel şi Bogdan Miu a avut o evoluţie constantă în ultimul an.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre celelalte staţii care, „lovite“ de apariţia lui Radio ZU, în toamna lui 2008, au înregistrat scăderi importante.

Emisiunea de dimineaţă a Radio România Actualităţi a pierdut, din septembrie 2008 şi până în această vară, aproximativ 137.000 de ascultători. În aceeaşi perioadă, 170.000 de ascultători au „părăsit“ Kiss FM. Totuşi, „Cârcotaşii“ au menţinut la cote înalte matinalul postului în această vară, audienţele emisiunii fiind de 687.900 de ascultători pe zi.

Pro FM a pierdut supremaţia de odinioară. Audienţele staţiei sunt modeste, scăzând şi mai mult în ultimul an. Dacă în toamna anului trecut postul din MediaPro era ascultat de 346.700 de persoane, în vara acestui an, numai 226.500 de oameni au urmărit matinalul Pro.

Pro FM, audienţă modestă

Radio 21 a avut cel mai mult de suferit. Plecarea lui Morar şi Buzdugan de la matinalul acestui post la Radio ZU a prăbuşit audienţa de dimineaţă. O mare parte din cei 793.200 de ascultători de vara trecută (mai-august 2008) s-au „risipit“. Doar 385.900 de persoane au rămas fidele lui Radio 21 şi l-au „urmat“ până în mai-august 2009.

Radio ZU a intrat în forţă pe piaţa de radio, având avantajul cuplului Buzdugan-Morar. Matinalul „Morning ZU“, prezentat de cei doi, ajunsese în primele patru luni ale lui 2009 la 486.700 de ascultători.

În această vară, audienţa staţiei a crescut la 607.800 de persoane. Emisiunile de dimineaţă de la Naţional FM, Magic FM şi Info Pro se „bat“ pentru coada clasamentului.

Radio ZU a „muşcat“ din audienţa concurenţilor

Intrarea Radio ZU pe piaţa radiourilor a afectat negativ audienţele posturilor, în special pe tronsonul de dimineaţă. Staţia a „furat“ din ascultătorii Radio 21, Radio România Actualităţi şi Kiss FM, posturi care au înregistrat scăderi din toamna lui 2008 şi până în această vară.

la CNA unii sunt mai breji decat altii.

iata cum Radio Itsy Bitsy a impuscat 10 licente  dintr-o data:

Rezultatele concursului de acordare

a unui pachet de frecvenţe pentru înfiinţarea unui serviciu tematic de programe de radiodifuziune destinat copiilor

Consiliul Naţional al Audiovizualului i-a audiat în data de 8 septembrie 2009 pe reprezentanţii societăţilor şi asociaţiilor înscrise la concursul de acordare a unui pachet de frecvenţe pentru înfiinţarea unui serviciu tematic de programe de radiodifuziune destinat copiilor.

În urma audierilor, CNA a acordat licenţe audiovizuale pentru frecvenţe pentru înfiinţarea unui serviciu tematic de programe de radiodifuziune destinat copiilor următorilor solicitanţi:

• · Alba Iulia (Alba) – 91.900 Mhz – S.C. ON AIR STUDIO S.R.L. BUCUREŞTI (RADIO ITSY BITSY);
• · Alexandria (Teleorman) – 106.900 Mhz – S.C. ON AIR STUDIO S.R.L. BUCUREŞTI (RADIO ITSY BITSY);
• · Baia Mare (Maramureş) – 95.300 Mhz – S.C. RADIO MARIA S.R.L. ORADEA (RADIO MARIA);
• · Botoşani (Botoşani) – 95.000 Mhz – S.C. ON AIR STUDIO S.R.L. BUCUREŞTI (RADIO ITSY BITSY);
• · Cluj-Napoca (Cluj) – 107.300 Mhz – S.C. ON AIR STUDIO S.R.L. BUCUREŞTI (RADIO ITSY BITSY);
• · Giurgiu (Giurgiu) – 91.300 Mhz – S.C. ON AIR STUDIO S.R.L. BUCUREŞTI (RADIO ITSY BITSY);
• · Hunedoara (Hunedoara) – 96.900 Mhz – S.C. SIMION COMMUNICATION S.R.L. TIMIŞOARA (RADIO GOGO);
• · Reşiţa (Caraş-Severin) – 87.900 Mhz – S.C. ON AIR STUDIO S.R.L. BUCUREŞTI (RADIO ITSY BITSY);
• Sfântu Gheorghe (Covasna) – 90.200 Mhz – S.C. IMPACT MEDIA S.R.L. SUCEAVA (RADIO IMPACT FM JUNIOR);
• · Sibiu (Sibiu) – 97.500 Mhz – S.C. ON AIR STUDIO S.R.L. BUCUREŞTI (RADIO ITSY BITSY);
• · Topolog (Tulcea) – 88.300 Mhz - S.C. ON AIR STUDIO S.R.L. BUCUREŞTI (RADIO ITSY BITSY);
• · Tulcea (Tulcea) – 89.500 Mhz - S.C. ON AIR STUDIO S.R.L. BUCUREŞTI (RADIO ITSY BITSY);
• Târgu Jiu (Gorj) – 92.300 Mhz – S.C. SIMION COMMUNICATION S.R.L. TIMIŞOARA (RADIO GOGO).

Serviciul Comunicare şi Relaţii cu Publicul

Şef Serviciu,

sursa Adevarul: